Plantele aromatice sunt mai accesibile decat ai fi tentat sa crezi. De fapt, nici macar nu ai nevoie de o gradina adevarata pentru a le cultiva, cele mai populare dintre ele se multumesc si cu un ghiveci sau cu o jardiniera intr-un balcon luminos sau intr-o bucatarie aerisita.
Nu doar ca vei avea la indemana o resursa regenerativa de sanatate si prospetime, dar preparatele tale culinare vor cunoaste si ele o noua dimensiune a savorii. De la aromatizarea mancarurilor clasice si a deserturilor la parfumarea unui cocktail sau a unui ceai, plantele aromatice isi indeplinesc cu succes rolul de a ne face viata mai delicioasa. Iata care sunt cele mai cunoscute astfel de plante, cum le poti folosi si cat de usor este sa le cultivi si sa le ingrijesti:
Meniu:
1. Patrunjelul
Beneficiile patrunjelului
In ceea ce priveste beneficiile asupra sanatatii, trebuie sa stii ca patrunjelul este mai bogat in vitamina C decat citricele si are un efect antioxidant asupra organismului. Alte vitamine pe care le contine sunt cele din complexul B si vitaminele A si E.
Cu un continut ridicat de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si sodiu, ofera corpului o multime dintre mineralele care il fac sa functioneze corespunzator.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a patrunjelului in ghiveci
Semintele de patrunjel pot fi procurate de la magazinele de specialitate si plantate direct intr-un ghiveci prevazut cu gauri de scurgere, peste 2 cm de pamant de flori amestecat cu putin nisip. Aceasta planta adora caldura si lumina, asa ca ghiveciul, cu un diametru de 20-30 cm, trebuie pastrat in interior pe timpul iernii, la cel putin 20 grade Celsius.
Irigarea constanta il va face sa se regenereze si sa se indeseasca. Acesta poate fi rarit, daca este cazul, insa mutarea lui intr-un alt vas nu este recomandata. Dupa primul an, va incepe sa aiba tulpini florifere, care trebuie taiate. Durata de viata in ghiveci este de 2 ani, perioada dupa care patrunjelul va incepe sa produca seminte. Foloseste doar ingrasaminte naturale pentru a-l ingriji si evita sa abuzezi chiar si de acestea.
2. Salvia
Beneficiile salviei
Bogata in uleiuri volatile si flavonoizi, salvia contine si un tanin unic cu rol astringent si antiinflamator. Mineralele sale stimuleaza functionarea sistemului nervos si reduc manifestarile oboselii cronice. Folosita extern, are efecte antiseptice si cicatrizante. Este recomandata si pentru tratarea tulburarilor digestive, dar si pentru calmarea tusei si a durerilor in gat.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a salviei in ghiveci
Salvia poate fi plantata folosind seminte achizitionate din magazinele de specialitate, in lunile ianuarie si februarie; germenii isi vor face aparitia dupa 10-14 zile daca temperatura este optima (15-20 grade).
Salvia rezista si la temperaturi scazute, de pana la -10 grade, asa ca ghiveciul sau jardiniera pot fi tinute si afara pe timpul iernii, daca temperaturile nu sunt drastice.
Este o planta nepretentioasa, poate fi oricand transferata intr-un ghiveci cu sistem de drenaj, dar si intr-o jardiniera, alaturi de alte plante care suporta compania. Solul ei preferat nu este foarte bogat in nutrienti, insa are nevoie de lumina din belsug pentru a se simti bine. Irigarea nu trebuie sa fie abundenta, pamantul trebuie doar hidratat o data la cateva zile.
Frunzele pot fi culese de 2-3 ori pe an dupa maturizare, care are loc la 1 an dupa plantare. Dupa aproximativ 4 ani, planta va inceta sa mai produca frunze si va trebui inlocuita.
Salvia se poate inmulti si prin butasi, insa pentru asta vei avea nevoie de o planta-mama matura.
3. Coriandrul
Beneficiile coriandrului
In Africa, este inlocuitorul patrunjelului si, la fel ca acesta, este bogat in vitamina C si in provitamina A. Cu un continut de minerale ridicat, si-a dovedit efectele benefice in afectiuni precum anxietatea sau insomnia. Magneziul, fosforul, calciul si potasiul se regasesc in frunzele si semintele de coriandru, renumite si pentru efectele lor diuretice si digestive.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a coriandrului in ghiveci
Coriandrul se planteaza si inmulteste doar cu ajutorul semintelor. Perioada propice pentru plantare afara este finalul primaverii, in lunile aprilie si mai, insa poate fi oricand plantat intr-un ghiveci in interiorul casei. Dimensiunile acestuia nu trebuie sa fie mari, aproximativ 20-30 cm in diametru, iar solul prielnic este unul nisipos, care permite drenajul.
In timpul verii, coriandrul trebuie udat de doua ori pe saptamana, iar in restul anului mai rar, o data la 6-8 zile. Cantitatea de apa trebuie sa fie mica, pentru evitarea putrezirii plantei. Coriandrul adora lumina si caldura, asa ca un loc potrivit pentru amplasarea ghiveciului este langa geam, la o temperatura de 18-20 grade.
Ingrasamintele naturale sunt optionale, insa pentru daunatori poti folosi un insecticid special, pe care il poti cumpara din magazinele dedicate.
4. Leusteanul
Beneficiile leusteanului
Leusteanul contine flavonoizi care stimuleaza secretia de insulina si au un efect antiinflamator. Contine din belsug vitaminele A si C, dar si minerale precum fierul, zincul sau sodiul. Are, de asemenea, efecte diuretice si poate calma crampele digestive si colicii. Se spune ca poate calma chiar si crampele menstruale, dar si ca este un afrodiziac natural.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a leusteanului in ghiveci
Cultivarea leusteanului se face prin seminte, toamna sau primavara. Le poti semana in pahare de plastic, in putin pamant afanat si bine maruntit si transfera ulterior in jardiniera.
Leusteanul prefera solul afanat si are nevoie de un ghiveci sau de o jardiniera adanca, deoarece radacinile lui pot creste longitudinal destul de mult.
Planta se planteaza primavara si rasare dupa 3 saptamani de la sadirea semintelor. Nu este pretentios in privinta temperaturilor si suporta atat caldura excesiva, cat si gerul, insa prefera locurile semiumbroase.
Aceasta planta aromatica se simte bine intr-un sol bine irigat, dar la fel de bine drenat. Poate fi udat zilnic, cu conditia ca apa sa nu balteasca in ghiveci. In gradina, durata de viata a leusteanului poate ajunge pana la 10 ani, dar in ghiveci aceasta poate fi mai scurta. In orice caz, nu trebuie sa-ti faci griji in privinta inmultirii, leusteanul se va inmulti singur daca este pastrat in conditii optime.
5. Busuiocul
Beneficiile busuiocului
Infuzia de busuioc este un panaceu pentru faringita, angina si bronsite. Aceasta planta cu proprietati antiseptice este si un diuretic natural.
Vitaminele A si C, dar si antioxidantii se regasesc din belsug in busuioc, asa ca efectele benefice ale acestuia asupra sistemului circulator sunt incontestabile. In plus, este considerat un adevarat elixir al tineretii, deoarece are efecte miraculoase asupra pielii.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a busuiocului in ghiveci
Busuiocul se cultiva la inceputul primaverii si poate fi transferat in jardiniere exterioare sau in gradini la finalul lunii aprilie. Semintele se vor ingropa destul de superficial, la 0,3 – 0,5 cm, intr-un sol bine fertilizat, intr-un ghiveci ceramic.
Solul trebuie umezit si ghiveciul se pastreaza la o temperatura moderata, intr-un loc luminos, dar ferit de actiunea directa a razelor solare. Germinarea dureaza intre 14 si 30 de zile, dar poate fi stimulata daca acoperi ghiveciul cu o folie de plastic.
Busuiocul trebuie udat din belsug, de cate ori pamantul din ghiveci capata un aspect uscat, dar drenarea solului este si ea importanta, deoarece excesul de apa ii poate dauna. Pentru o crestere armonioasa si rapida, se recomanda greblarea solului de doua ori pe luna. Pentru o infrunzire mai bogata, este important sa tunzi inflorescentele constant.
In ceea ce priveste fertilizatorii, opteaza pentru cei pe baza de ingrediente naturale. La urma urmei, vei consuma aceasta planta si toate substantele sale vor ajunge in organismul tau.
6. Chimenul
Beneficiile chimenului
Chimenul este folosit pentru tratarea tulburarilor digestive si pentru reglarea metabolismului. Acesta contine timol, un ulei eteric care stimuleaza glandele salivare si regleaza digestia, actionand ca laxativ natural.
Uleiurile din chimen ajuta si la tratarea bronsitelor si a tusei si au un efect antiseptic si antiinflamator. Beneficiile chimenului se extind si in tratarea crampelor menstruale si a celor ale stomacului.
Bogat in vitamine si minerale, chimenul este recunoscut si pentru capacitatea de a stimula arderea grasimilor cu pana la 25%. Vitamina A se regaseste in cantitati mari in semintele acestei plante aromatice, asa ca si efectele sale asupra pielii sunt benefice.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a chimenului in ghiveci
Chimenul se poate planta din seminte achizitionate de la magazinele de specialitate; nu incerca sa plantezi seminte cumparate din magazinele alimentare, deoarece acestea ar putea fi mai vechi si sansele sa germineze sunt reduse.
Semintele se planteaza superficial. Poti folosi pamant de flori afanat si un ghiveci de plastic de dimensiuni reduse. Pentru ca planta poate ajunge la maturitate si la o inaltime de 1m, probabil vei fi nevoit sa o muti in repetate randuri. Alege de fiecare data ghivece care se dreneaza bine.
In perioada de germinare, poti umezi solul de doua ori pe zi, dimineata si seara. Chimenului ii place apa si lumina naturala si este prieten cu temperaturile de peste 8 grade Celsius, dar le prefera pe cele de 18-20 grade.
Ramurile cu fructe comestibile din care extragem semintele isi vor face aparitia in al doilea an de viata al chimenului din ghiveci. Acestea pot fi recoltate in lunile mai-iunie si lasate sa se usuce la soare 3 zile, inainte de a fi consumate.
7. Tarhonul
Beneficiile tarhonului
Uleiurile volatile din frunzele de tarhon contin flavonoide, minerale si vitaminele B1 si C. Acestea stimuleaza metabolismul si asigura functionarea optima a sistemului imunitar.
Frunzele de tarhon pot fi folosite pentru reducerea inflamatiilor si actioneaza ca un antiseptic atunci cand sunt aplicate cutanat. Pentru ca stimuleaza pofta de mancare si regleaza digestia, frunzele de tarhon sunt folosite ca supliment alimentar, pentru ameliorarea simptomelor unor tulburari digestive precum balonarea, anorexia sau hiposecretia gastrica.
Tarhonul decongestioneaza si vasele de sange, contribuind astfel la o mai buna sanatate a inimii. In plus, are si efect diuretic si ajuta la functionarea perfecta a sistemului renal.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a tarhonului in ghiveci
Tarhonul se inmulteste prin butasi, deoarece inmultirea prin seminte este mult prea pretentioasa si anevoioasa. Lastarii se recolteaza in perioada iulie – august si pot fi plantati intr-un ghiveci cu pamant afanat amestecat cu nisip, la o adancime de 10-12 cm. In aproxtimativ 2 saptamani, tarhonul va avea deja radacini.
Lastarii tineri au nevoie de mai multa apa, insa udarea plantelor mature trebuie sa fie una moderata, cat sa mentina solul hidratat. Temperatura la care aceasta planta aromatica se simte bine este cuprinsa intre 12 si 17 grade. Lumina trebuie sa fie, la randul sau, moderata.
Tarhonul poate fi recoltat dupa 6-8 saptamani de la plantarea in ghiveci. Recoltarea poate fi repetata oricand, deoarece astfel se stimuleaza aparitia lastarilor noi. Tulpinile florifere trebuie tunse atunci cand apar, la fel ca in cazul busuiocului.
8. Cimbrul
Beneficiile cimbrului
Cimbrul este un antioxidant natural si combate inflamatia cronica, prevenind astfel aparitia unor afectiuni cardiovasculare. Actioneaza ca antibacterian, asa ca ceaiurile si infuziile cu ulei de cimbru sunt recomandate pentru tratarea infectiilor bronsice.
Folosit extern, reduce inflamatiile pielii si o curata, asadar este recomandat si pentru prevenirea si tratarea acneei. Sursa bogata de fier, combate oboseala cronica si starile de anxietate. In plus, calciul, manganul si potasiul pe care le contine din belsug au beneficii asupra sistemului osos.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a cimbrului in ghiveci
Semintele de cimbru se planteaza la sfarsitul lunii martie, in ghivece inalte si cu diametrul mai mare, de 30-40 cm, deoarece tufele pot deveni foarte dese. Poate fi cultivat pe orice tip de sol afanat si tratat cu fertilizatori pe baza de azot.
Recoltarea ramurilor trebuie facuta dupa inflorire. Acestea se tund, pentru a permite tufei sa se indeseasca ulterior. In ceea ce priveste hidratarea, cimbrul plantat in gradini se multumeste cu irigarea naturala, iar cel din ghiveci trebuie udat doar atunci cand pamantul se usuca.
9. Rozmarinul
Beneficiile rozmarinului
Rozmarinul este o sursa grozava de vitamina A si antioxidanti, esentiali pentru sanatatea pielii si a mucoaselor. Acesta contine din belsug si vitamina C, care ajuta la imbunatatirea imunitatii si stimuleaza productia de colagen.
Printre mineralele pe care le contine rozmarinul se numara fierul, magneziul, calciul, potasiul, manganul si cuprul. Acestea combat starile de oboseala si anxietate si tonifica organismul, contribuind la sanatatea oaselor si a sistemului circulator.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a rozmarinului in ghiveci
Rozmarinul poate fi plantat prin seminte sau butasi; in al doilea caz, ramurile taiate de la o planta matura se lasa in apa pana fac radacini si ulterior se sadesc intr-un ghiveci din plastic cu gauri pentru drenare. In cazul semintelor, acestea se planteaza primavara.
Rozmarinul rezista la temperaturi crescute, dar este sensibil la inghet, asa ca cel mai bine ar fi sa pastrezi ghiveciul in interior in timpul iernii. Nu este o planta pretentioasa in ceea ce priveste solul, se poate dezvolta armonios chiar si fara prea multi nutrienti, insa umezeala excesiva ii displace. Rozmarinul se uda seara, cu o cantitate mica de apa.
Ramurile tufei de rozmarin trebuie taiate constant, pentru o crestere controlata, dar in cazul in care aceasta devine prea mare, poate fi transferata intr-un ghiveci mai amplu. Frunzele se pot recolta oricand si se pot folosi proaspete sau uscate.
10. Arpagicul
Beneficiile arpagicului
Chives sau arpagicul, cum este cunoscut popular, se inrudeste cu ceapa si are proprietati similare acesteia. In primul rand, contine compusi sulfurati cu proprietati antibacteriene si antivirale. In al doilea rand, este un diuretic natural, stimuland eliminarea apei si a toxinelor din tesuturi, astfel ca este recomandat si in procesul de slabire.
Arpagicul contine vitamina A si antioxidanti si este grozav pentru piele si pentru sistemul imunitar. Vitamina C se regaseste si ea in chives, care este de asemenea bogat in minerale benefice precum potasiul.
O alta substanta din arpagic, colina, este recomandata pentru prevenirea sau tratarea insomniilor si pentru imbunatatirea memoriei. Arpagicul este recomandat chiar si femeilor insarcinate, deoarece contine acid folic care ajuta la o buna irigare a creierului si la absorbtia optima a nutrientilor.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a arpagicului in ghiveci
Arpagicul poate fi plantat prin seminte sau prin incoltirea bulbilor intr-un mediu umed. Perioada cea mai buna pentru sadire este in intervalul martie – iunie, insa daca intentionezi sa pastrezi ghiveciul in interiorul locuintei, la o temperatura prietenoasa, il poti planta oricand.
Foloseste un ghiveci cu diametrul mai mare si alege un pamant bogat in nutrienti. Arpagicului ii plac umiditatea si soarele, asa ca il vei uda zilnic si vei amplasa ghiveciul sau jardiniera intr-un loc unde patrunde lumina naturala.
Primele fire vor iesi la suprafata in doar cateva zile, iar dupa doua saptamani, acestea pot fi deja consumate. La maturitate, acestea ajung la o inaltime de aproximativ 30 cm. Florile aparute vara trebuie taiate, pentru a permite inmultirea plantei.
11. Oregano
Ce beneficii are oregano asupra sanatatii
Oregano este o planta aromatica bogata in acizi grasi Omega 3 si Omega 6. Folosita in special in dieta mediteraneana, are efecte benefice asupra organismului si stimuleaza procesul de slabire.
Contine retinol, benefic pentru sanatatea pielii si are un continut ridicat de vitamina C, astfel ca fortifica sistemul imunitar si protejeaza impotriva racelilor. Potasiul si acidul folic din componenta acestei mirodenii stimuleaza buna functionare a circulatiei sangvine si absorbtia de nutrienti.
Oregano are si un continut ridicat de calciu, asigurand astfel sanatatea sistemului osos. Printre mineralele pe care le include se numara si magneziul, fierul, fosforul si manganul.
Sfaturi de cultivare si ingrijire
Oregano se poate planta prin seminte, lastari sau butasi, insa plantarea prin seminte este destul de anevoioasa, deoarece semintele germineaza greu. Solul pe care il prefera este cel aerat si nisipos, usor drenabil.
Oregano se planteaza initial in ghivece mici, cu diametrul de cel mult 14 cm si poate fi transferat in vase mai mari dupa 6 luni. Este o planta iubitoare de lumina, asa ca jardiniera sau ghiveciul in care creste trebuie sa fie amplasate spre sud sau est.
Rezistent la seceta, nu trebuie udat abundent, insa consecventa si evitarea uscarii solului il ajuta sa infrunzeasca mai bogat.
12. Mararul
Beneficiile mararului
Mararul acopera aproape intreg complexul de vitamine B si este o sursa extraordinara de antioxidanti. Bogat in fibre, este recomandat pentru reducerea colesterolului din sange. Uleiurile din componenta sa, asa cum este eugenolul, reduc nivelul zaharului si sunt folosite pentru ameliorarea simptomelor diabetului zaharat.
Mararul are proprietati antiseptice, dar si sedative. E o sursa buna de vitamina C si are capacitatea de a regla metabolismul, atunci cand este consumat regulat. Antioxidant natural, aceasta planta aromatica ajuta corpul sa scape de radicalii liberi.
Este bogat in minerale care stimuleaza cresterea si dezvoltarea si asigura buna functionare a organismului, asa cum sunt potasiul, calciul, cuprul, fierul, magneziul si manganul.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a mararului in ghiveci
Mararul poate fi semanat in ghiveci incepand cu luna ianuarie. Semintele se pun la o adancime de 2-3 cm intr-un ghiveci cu pamant lutos si bogat in humus, bine fertilizat si se acopera cu un strat de compost. Acestea trebuie hidratate cu apa la temperatura camerei. Ghiveciul se amplaseaza intr-un loc luminos si se acopera cu folie alimentara pana la aparitia primelor frunze.
Durata de viata a mararului plantat in ghiveci nu depaseste cu mult o jumatate de an. Aceasta planta iubeste caldura, va trebui sa ii asiguri o temperatura constanta de peste 16 grade Celsius.
Umezeala solului trebuie mentinuta, insa e important ca sistemul de drenare sa fie unul eficient, pentru ca planta sa nu balteasca. Primele frunze se pot recolta dupa ce planta depaseste inaltimea de 20 cm.
13. Cicoarea
Beneficiile cicorii
Cicoarea contine inulina, o fibra solubila cu rol de prebiotic care reduce colesterolul si trigliceridele si stimuleaza absorbtia de fier, calciu si magneziu in organism. Astfel, este recomandata pentru reducerea tensiunii arteriale si a riscurilor de accidente vasculare cerebrale.
Bogata in antioxidanti, cicoarea lupta si impotriva radicalilor liberi si imbunatateste sanatatea ficatului. Antiinflamator natural, este recomandata si pentru prevenirea artritelor si a durerilor asociate osteoartritei.
Cicoarea se foloseste si pentru prevenirea sau ameliorarea simptomelor infectiilor bacteriene si fungice, avand proprietati care inhiba inmultirea bacteriilor si a fungilor.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a cicorii in ghiveci
Desi cicoarea se cultiva mai degraba in gradini decat in ghivece, poti sadi semintele sale si intr-un vas cu pamant nisipos si permeabil. Temperatura ideala pentru germinare este de 8-9 grade Celsius, iar plantarea se va face superficial.
Pentru pamant se folosesc fertilizatori pe baza de azot, fosfor si potasiu. Dupa aparitia plantelor, acestea trebuie rarite, deoarece prefera spatiul, chiar daca au radacini firave. Florile de culoarea lavandei pot fi folosite, dar radacinile sunt mai bogate in vitamine si nutrienti.
Pamantul din ghiveci trebuie tasat periodic si hidratat corespunzator. Cicoarea se uda de 2-3 ori pe saptamana si se amplaseaza intr-un loc cu lumina naturala filtrata. Recoltarea din gradini se face toamna, inaintea primei brume, insa plantele in ghiveci pot fi pastrate la caldura si in anotimpul rece.
14. Menta
Beneficiile mentei
Menta e o sursa naturala de carbohidrati si fibre care stimuleaza digestia si ajuta creierul sa functioneze corespunzator. Este bogata in minerale precum calciul, fierul, magneziul, potasiul si fosforul si are capacitatea de a regla metabolismul si digestia.
Mentolul din frunzele acestei plante este folosit pentru decongestionarea cailor respiratorii, insa frunzele proaspete sau uscate au si efecte antibacteriene si antitusive. Uleiurile din componenta frunzelor pot fi folosite si ca anestezic si antiinflamator local cutanat.
Flavonoizii din componenta mentei inhiba dezvoltarea anumitor bacterii si ajuta la eliminarea lor. Astfel, utilizarea ei pentru afectiunile gastrointestinale s-a dovedit eficienta si este recomandata.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a mentei in ghiveci
Menta nu poate fi cultivata prin seminte, ci doar prin butasi, in orice anotimp. Acestia se planteaza in ghivece cu diametrul de 10-15 cm, in sol de calitate, mulcit. Menta nu rezista la temperaturi scazute, asadar ghiveciul trebuie tinut in interior in sezonul rece.
Evita expunerea directa la soare a plantei, menta prefera locurile umbroase. In ceea ce priveste irigarea, aceasta planta aromatica trebuie udata o data la 2-3 zile toamna si iarna si zilnic primavara si vara. Ghiveciul trebuie sa fie bine drenat, iar pamantul nu are nevoie de fertilizare suplimentara. Recoltarea se poate face oricand, frunzele plantei se vor regenera si inmulti pe masura ce sunt culese.
15. Usturoiul
Beneficiile usturoiului
Usturoiul contine alicina, un fitonutrient care inhiba producerea colesterolului rau in organism si scade riscurile aparitiei bolilor cardiovasculare. Bogat in antioxidanti si minerale precum potasiul, fierul, calciul, magneziul, zincul, seleniul sau manganul, usturoiul stimuleaza producerea celulelor rosii din sange.
Usturoiul are si un continut bogat de vitamina C si beta-caroten, care ajuta corpul sa lupte impotriva infectiilor. De aceea, se spune si ca usturoiul este un antibiotic natural.
Usturoiul are proprietati antimicrobiene si antidiabetice. Beneficiile sale asupra organismului sunt mai proeminente atunci cand este consumat crud, nepreparat termic.
Sfaturi de cultivare si ingrijire a usturoiului in ghiveci
Plantarea usturoiului in ghiveci se poate face oricand in jumatatea rece a anului, intre lunile octombrie si martie. Cateii de usturoi se curata doar de frunzele superficiale, uscate si se sadesc intr-un vas adanc, in pamant folosit anterior la alte plantatii.
Sadirea se face la o adancime de 6-8 cm si o distanta de 8-10 cm, asa ca vei avea nevoie de o jardiniera mai lunga daca vrei sa plantezi o cantitate mai mare. Acestia se acopera ulterior cu pamant nefertilizat si se uda la nevoie, cu apa putina, cand acesta incepe sa arate deshidratat.
Usturoiul poate fi recoltat cand are frunzele verzi, dar si dupa dezvoltarea bulbului, care are loc toamna. In al doilea caz, bulbii trebuie consumati imediat sau uscati natural la soare pentru a fi pastrati.
Sursa foto: Shutterstock